Si se face iar ca imi vine sa urluuuuuuuuuuuu! Nu, nu se mai poate, citesc alte postari, si acum sunt in dezacord total cu ce am scris. Nu am dreptate! Ma enervez ca din cand in cand nu am puterea de a-mi urma propriile sfaturi. Majoritatea prietenilor imi spun: "Frate, dar spune-i k il placi si gata! Daca ii place, bine, daca nu, iara bine!". Bineinteles, voi prietenilor, nu v-ati pus in situatia mea. Eu ma gandesc si la felul in care reactioneaza, si nu! Nu e bine daca nu e bine, e bine numai daca e bine. Intelegi tu? Ca eu nu prea ma inteleg. Adica, am iesit aseara cu Irina, Andu si Ada in Goblin (deh, petrecere tematica de Dragobete) si de cum am intrat am dat peste un tip dragut. M-am ciocnit de el toata seara pana cand am facut cunostinta si am stat la taclale vreo juma de ora, timp in care nu mi-o sarit THE NAME in minte. Asta pana in ultimele minute, dupa ce am realizat ca tipul chiar e dragut cu parul ala cret zburlit in toate partile si cu acei ochi verzi hipnotici. Oh! Foarte cute, ce sa mai. Pana sa vina el in mintea mea. Damn you, boy! Si vroiam atat de mult sa ii cer numarul de telefon lui O. Dar deh, presupun ca o sa il mai vad prin Goblinash.
Daca iti promit ca nu voi mai vorbi vreodata, ca nu voi mai iubi vreodata... Ca nu voi mai scrie sau citi ceva vreodata... Would you give it all up? Could you give it all up?...
Nu.
Why you so speechless?
Bon nuit. Bam Bam out.
Pe masura ce apa se scurge si raceste usor pe spatele meu ma gandesc cat de imposibil mi-ar fi sa imi imaginez viata mea altfel. Mai buna, mai rea, nu conteaza. Nu stiu cum ar fi putut fi mai diferita de ceea ce imi imaginam acum cativa ani. Dar anii trecuti sunt vagi, lipsiti de sens, goi. Dar cred ca a meritat tot prin ce am trecut pana acum, pentru ca daca nu s-ar fi intamplat mai nimic din lucrurile acelea, nu as fi stiut acum tot ce stiu. Nu sunt lucruri importante, dar sunt lucruri despre mine. Imi place sa cred ca in fiecare zi descopar cate un nou sentiment, sau derivatii ale altor sentimente.
Nu as putea niciodata sa ma duc in fata unui baiat sa ii zic ca il plac. Nu as putea niciodata sa stau fata in fata cu o persoana pe care o urasc fara sa rosesc de furie. Imi pot ascunde sentimentele fata de oameni foarte usor. Imi place ca ma balbai atunci cand cineva imi face un compliment. Imi place sa observ cum se uita cineva la mine cu un oarecare respect dar nu spune ce are de spus si deasemenea imi place cand desi nu scoti un sunet vad in ochii tai tot ce ai de spus. Dar nu am curajul sa iti spun ca inteleg. Imi place ca un zambet sincer din partea oricui ma face sa fiu mai buna, chiar daca pentru putin timp. Dar urasc cand cineva nu e sincer. Nu obisnuiesc sa mint, poate ca mai ocolesc adevarul, dar nu in situatii importante. Pot fi egoista, dar si altruista. Imi place sa ajut oamenii dar cand am nevoie, astept sa ma ajuti si tu, ceea ce rar se intampla. Dar nu ma mai deranjeaza pentru ca ma gandesc ca sunt alte lucruri si mai rele. Ce-i drept, pana si eu sunt mai rea cateodata, dar ma simt bine in pielea mea. Si sunt rea numai cu cine cred eu ca merita, sau cu o persoana cu care nu ma inteleg. Nu sunt geloasa si nu invidiez pe nimeni, poate nu in sensul rau al cuvantului.
Imi place sa beau vin rosu si sa fumez in timp ce citesc o carte buna. Imi place sa vizez inainte sa adorm, sa regizez scurt-metraje in mintea mea pe masura ce adorm. Imi place sa ma gandesc la un anume el pentru ca dupa ceva timp sa imi dau seama ca nu e asa cum m-am gandit eu ca va fi. Imi place sa plang cand sunt singura de fericire, de tristete, nu conteaza, numai ca stiu ca dupa aceea ma voi simti bine, de parca toata greutatea de pe umeri mi-a fost ridicata si s-a risipit prin lume. Imi place ca esti orb, pentru ca in felul asta totul e perfect in mintea mea. Si imi place ca nu intelegi o iota din ce scriu. E destul de amuzant tinand cont ca totul e trecator si ca maine va fi la fel ca azi. Alta zi in care orele trec. Am citit undeva ca pe masura ce trec anii, oamenii nu se schimba, ci devin din ce in ce mai mult ei insisi. Se dezvolta, dar nu se schimba. Numai ca nu inteleg cum de unii din noi nu vor sa stie sau sa faca mai multe. Eu daca nu stiu, daca nu cunosc ma simt pierduta, nu suport sa uit si cateodata imi doresc ca secundele ce s-au transformat in trecut sa nu mai fie atat de incetosate, atat de fugare. Vreau sa sti ca imi e greu sa ignor, dar excelez facand-o. Cateodata e necesar, chiar si pentru a demonstra ceva. Imi e greu sa urasc, dar o fac. Am un gol in stomac care cere sa fie umplut iar ura e cel mai usor de simtit cand ai impresia ca nu poti simti orice altceva.
With the moon i run, far from the carnage of the fire sun.
Si uite asa se aduna in capul meu, ca un nor negru, indoiala, intrebarea (sau mai bine zis intrebarile), regretul si alte sentimente idioate printre care si eternii fluturasi in stomac. A, stai asa, parca hotarasem ca nu mai am fluturasi, ci lilieci joviali.
Cum ma simt acum? Neputiincioasa. Nu suport sa nu stiu ceea ce ma intereseaza cand vine vorba de anumite persoane. Furie. Bla.
Am un scenariu ce imi ruleaza in cap. E foarte prost. Dar vreau sa il scriu. Sa zicem ca imi place de un tip, A (da, imi plac numele de baieti care incep cu litera A). Eu nu sunt sigura ca A ma place, dar risc si ies cu el si mai multe cunostinte la o cafea/ceai/bere/alcool. Ajung bineinteles, prima cum mi se intampla de obicei, si stau si ma uit pe tavan ca proasta si ma simt aiurea. Ajunge si A. Vai ce scenariu prost. Vroiam sa scriu de prostiia aia de i se intampla oricui la un moment dat in viata, akward silence, dar mi se pare atat de stupid acum scenariul, mai stupid decat am spus-o mai sus. Nu imi iese cum vreau eu pentru ca nu gasesc acele cuvinte potrivite care sa exprime exact ceea ce gandesc si sa ofere o imagine clara a gandurilor mele. Gandurile mele haotice, am atatea pe cap ca nu stiu ce sa scriu mai intai. Tocmai ce vorbesc cu Iulia si ii explic ca in timp ce incerc sa scriu ceva coerent, vad pe ecran, in loc de cuvintele ce le scriu numai un nume. Nu o sa il scriu aici, ati vrea voi heh. Doamne, de obicei vinul rosu ma ajuta sa gandesc dar acum oricat beau nu isi face efectul, nici macar nu ma ametesc. Deci nici beata nu sunt si scriu prostii. Gata cu prostiile astea. O sa scriu ce imi vine in minte instantaneu! ... Nu! Acelasi nume! E peste tot! Isuse ati vazut filmul The number 23? Cum vedea Jim peste tot acel idiot numar? Asa vad eu acest nume.La fereastra unde scriu in loc de x, vad the name, in loc de minimize si maximize, the name. Cand iese cineva sau intra pe Y!M, THE NAME! E peste tot! E clar, Iulia are dreptate, sunt ametita, aeriana, am inebunit total.Si mai e si Valentine's Gay, pardon, Day. Peste tot numai kitch. Inimioare in Mall Vitan rosii si kitch. Cesuri idioate roz si kitch. Pasarele kitch ce canta un cantecel kitch. Reduceri peste tot pentru ca e normal, dar e si kitch bai fratilor. Cupluri cu trandafiri in mana = kitch, pupaceli si priviri sclipitoare de ti se face greata = kitch. Mai kitch de atat nu se poate. In reviste numai articole gen cum sa iti dai iubitul pe spate cu un masaj apoi un sex kitch si banal. Logodne, casatorii, ursuleti si inimioare de plus kitch. In the end, toata dragostea asta e kitch si ti se face rau fizic cat si psihic de la ea. Si ziua asta nu se putea sa devina mai rea si idioata! Am mai vazut si un clovn! Am fobie fratilor. I-ar da de mancare la caini de oroare ce am de ei. Dar cica o sa ma tratez. Ihi, nu prea am incredere. Si daca (DACA!), daca voi scapa de frica, tot ii voi ura pana mor. Ai dracu de veseli ce sunt ei cu piuitoarea aia enervanta de ma zgarie pe creier. Le-as baga o lita pe nas sa le scot praful ala din cap ce il numesc creier.
Dar destul despre fobia si lucrurile ce sunt neinregula la mine. Am avut o zi relativ buna, daca e sa sarim peste durerea de picior ce m-a chinuit, gandurile si curiozitatea ce se cuibareau in mine pe masura ce trageam fumul in piept. Stiu, stiu ca nu e adevarat, si ca ale mele sperante sunt in van, dar nu ma pot abtine sa imi imaginez. Mi-e inposibil. Desi inima imi zice: Stop! Mintea imi merge incontinuu si face filme idioate si imposibile.
Ouvre-moi ton coeur et ta ment.
Bon nuit, mon amour.
Ecouri ale zilelor ce au trecut. Ecoul zgomotului pe care il face paharul cand atinge podeaua. Ecouri ale personajelor fantastice din cartile ce le citesc mereu. Eouri ale muzicii ce imi plimba in minte. Ecoul sangelui ce imi curge prin vene. Ecouri ale poeziilor cantate de necunoscuti. Ecoul tastaturii in camera goala cand scriu. Ecoul viorii cand plange intr-o sala plina de imbuibati. Al copiilor ce plang dupa mame or tati. Al sarutului ce il primesti pentru prima oara. Ecou al primilor pasi pe malul marii intr-o noapte de mai si al ultimilor pasi pe un camp plin de mac intr-o amiaza de iunie. Ecoul primelor priviri in ochii celui pe care crezi ca il iubesti. Al primii dezamagiri reale si palpabile. Ecoul primei atingeri a unei maini calde cand te simti de parca ar fi ultima. Ecoul lacrimilor care sti ca vor curge neincetat din momentul in care pleaca de langa tine. Ecoul cosmarurilor perfecte dupa care tanjesti seara de seara. Ecoul durerii cand ai cazut de pe biciclata ca tata a uitat sa iti repare franele. Ecoul nerecunostintei altora. Ecoul tineretii ce se scurge din tine. Ecoul care iti suna in minte replicand cuvintele mamei cand ti-a zis sa nu o faci... Si ai facut-o. Ecoul adolescentei pierdute cu prea multe droguri si alcool. Ecoul regretelor ca ai dat la o facultate ce nu iti placea. Ecoul batailor inimii ce a fost zmulsa si batuta in cuie pe un perete ca un trofeu. Ecoul primului acord de chitara intr-o dimineata rece. Ecoul strigatului de furie dimineata la ora 4. Ecoul respiratiei care da afara fumul din piept. Ecoul corului de la biserica din coltul blocului. Ecoul sunetului miraculos ce te trezea dimineata devreme timp de un an intreg. Ecoul paginilor jurnalului pe care il rasfoiesti dupa ani de zile. Ecoul rasului. Ecoul primei seri in care nu ai simtit frigul. Ecoul primului te iubesc si primului te urasc. Ecoul pamantului care se roteste prea repede. Ecoul timpului pierdut. Ecoul unui mijloc de zi langa un rau. Ecoul viselor ce le uiti cand dimineata isi varsa lumina in ochii tai. Ecoul cainilor ce latra cand aud usa de la intrare. Ecoul provocat de strapungerea unui ac in vena.
L'echo d'une lettre ecrite sur une feuille de papier. L'echo de la vie.
